Faceți căutări pe acest blog

duminică, 15 iulie 2012

Retezat (Peleaga) (14-15.07.2012)

Data: 14.07-15.07.2012
Traseu:*Timisoara-Poiana Pelegii (220 km)
            *Poiana Pelegii (1633 m)-Lacul Bucura (2041 m) (2 ore)(3,2  
              km)
            *Lacul Bucura (2041m)-Vf Peleaga (2509 m)- Coltii Pelegii-   
            Custura Bucurei (2370 m)-Curmatura Bucurei (2206 m)-
            Lacul Bucura (2041m)-5,5 ore
Surse de apa:Lacul Bucura ( un mic izvor langa cabana Salvamont)






In week-end-ul cu ziua mea ne-am hotarat sa plecam doar noi doi in Retezat.Planul era sa plecam de vineri si sa urcam pana la lacul Bucura.Cum planul nu s-a potrivit chiar la fix din cauza unor probleme la Willy al nostru , am plecat sambata (14.07).
Google Earth ne-a "spus" ca pana in Poiana Pelegii din Timisoara avem 202 km care in realitate au fost 220 km, dar ce conteaza cativa km in plus cand mergi in Retezat. :)
In jurul orei 14 am ajuns in Poiana Pelegii (la barajul lacului Gura Apei este o bariera unde se plateste o taxa de parc de 5 lei/persoana si 7 lei/masina si de aici exact 19 km pana in Poiana Pelegii).
.
Willy

In Poiana Pelegii plin de masini, chiar nu ma asteptam sa fie asa de aglomerat, poate din cauza week-end-ului.
Din Poiana Pelegii pana la Lacul Bucura am facut 2 ore (pe indicatoarele de marcaj scrie 1,5-2 ore) in conditiile in care eram destul de incarcati cu rucsaci si cort.
Traseul pana la Bucura nu este greu de parcurs, dar toata lumea stie ca eu obosesc cel mai repede si am nevoie de muuulte pauze :) pe orice traseu.
Traseul spre lacul Bucura incepe prin padure cu o urcare de 5-10 minute iar dupa aproximativ 25-30 minute se iese din padure si ne
putem bucura de peisajele montane.In continuare urmeaza sa vedem pe partea stanga a drumului lacurile Lia, Ana si Viorica iar traseul ne ofera cateva urcari umate de poteci drepte, numai bine cand incepi sa obosesti urmeza portiuni mai lejere.
Deci cum spuneam, dupa 2 ore am ajuns, dar inainte de ultimul urcus(Dani mergea inaintea mea) de unde se vede lacul, imi spune ca mai avem inca vre-o 2 urcusuri si am ajuns.Nu stiu ce fata am facut dar Dani mi-a spus ca glumeste si ca am ajuns, in clipa urmatoare m-i s-a descretit si fruntea si m-am bucurat ca am ajuns.









pauzele luuungi si dese......
La lacul Bucura plin de corturi (era si normal sa fie multe tinand cont ca si in Poiana Pelegii erau multe masini), noi am numarat 35.Dupa instalarea cortului ne-am plimbat un pic pe langa lac, eu mi-am setat altitudinea la ceas, ne-am luat apa si am inceput sa facem poze.
Mi-a placut faptul ca au venit 2 persoane de la cabana Salvamont care ne-au trecut intr-un registru, ne-au intrebat ce trasee vom face si cat vom sta si in plus ne-au raspuns la intrebarile noastre legate de trasee si timp de parcurege a lor.


indicatoarele de la Bucura

Gentiana

cabana Salvamont


potcoavele de la cabana


setarea altitudinii


noi doi

spre Peleaga mergem maine

custura Bucurei


Ne-am propus ca a doua zi (duminica) sa ne trezim cat mai devreme ca sa putem sa facem un traseu mai lung si apoi sa ne strangm cortul si sa plecam spre Timisoara.
De trezit am reusit sa ne trezim de abia pe la ora 8, pana am mancat si am luat apa s-a facut ora 9 si am plecat spre Peleaga.
Planul era vf.Peleaga, Custura si Curmatura Bucurei si eventual vf BucuraII.
Pe BucuraII nu am mai apucat sa le mergem din cauza multelor pauze de odihna (pt mine) si poze (pt Dani).
Traseul incepe de langa cabana Salvamont si izvorul de apa si pe aproapa toata durata lui se vede lacul Bucura in spate.

                                  
                                                            lacul Bucura pe fundal
Dupa aproximativ jumatate de ora se ajunge la o inimioara facuta din pietre, iar de aici traseul continua spre dreapta urmand si urcari mai abrupte decat pana acum.

                                        
                                                            am gasit o inimioara


Intre inimioara si urcusul ce urma spre dreapta am facut o mica pauza unde Dani a vazut o marmota, denumita de mine "marmot" deoarece ulterior au aparut si 2 marmote mai mici( in poze apare doar un "marmotel", celalat nu a vrut sa fie vedeta).

"marmotul"


                                                                                  "marmotelul"



De la mica vale unde am vazut marmotele ( ce erau in vacanta, nu inveleau ciocolata Milka :) ) incepe doar ascensiune pana in varful Pelegii iar noi am facut aprox o ora.
 Dupa 2 ore am ajuns in sfarsit pe vf Peleaga.
                                   
                                                         
                            vf Pelega ( al saptelea varf muntos din Romania si cel mai inalt din Retezat)

                             
                                                                       noi 2 pe Pelega
                                                                                                                                         
Dupa binemeritata pauza de poze am plecat spre Coltii Pelegii, Custura si Curmatura Bucurei urmand traseul cruce galbena si apoi linie rosie.Traseul de la vf Peleaga spre Coltii Pelegii incepe cu un mic hop printre pietre si bolovani si se continua cu o poteca care trece pe sub Coltii Pelegii. 

                            
                                             bolovanii si crucea galbena

                                    
                                                     poteca de sub Coltii Pelegii

                                        
                                                           greu de sutinut pietrele :)

                                   
                                               un pic de zapada in iulie

                                  
                                                            albinuta harnicuta

                                                 
               

                                              

                                  
                                  de la Custura Bucurei avem doar de coborat pana la lacul Bucura

                                              
                    poteca si hau ( inspre dreapta se merge pt vf Retezat, lacul Pietrele, cabana Pietrele)

                      
                                                  curmatura Bucurei(2206 m)

De aici am luat hotararea sa coboram spre lac deoarece nu mai aveam timp sa mergem pe Bucura II.
La coborare cred ca toata lumea se intalneste cu vacutele (ce dau lapte pt ursul ce face ciocolata Milka pt mormotele de mai sus).
Ca norocul ursul nu era de gasit :) .


                                                     
                                                                   iepuras?..nu..e o vacuta



                                       
                  fericti la finalul traseului ce am reusit sa facem aproape tot ce ne-am propus

Inainte sa ajungem la cort ne-am intresectat cu un catel ce ducea cateva felii de paine in gura, probabil pranzul si cina din ziua respectiva.

                              
                                                                 catelul pofticios

                                     
                                             o parte din traseele ce pleca de langa lacul Bucura

                                                 
                                                                    cortul nostru

                                  
                                                        ce se vede dimineta din cort

                                  
                                                           la predarea "camerei"

De la lacul Bucura pana in Poiana Pelegii am facut tot 2 ore cat la urcare iar pe drum au inceput si cativa stropi de ploaie.Pana ne-am luat pelerinele ploaia s-a si oprit.

                                                        
                                                                                Poiana Pelegii


                        
                                             Willy la barajul de la lacul Gura Apei
Sper ca s-a observat ca am inceput pozele cu Willy si am terminat cu Willy, deoarece fara el nu prea plecam de acasa :)